”Se poate duce o viață normală cu diabet, totul e să îți dorești și să lupți pentru asta”

Liliana-Pirvulet.jpg

Diabetul este o boală care poate fi ținută sub control, cu care ”se poate trăi” – cum se spune în popor. Sunt sute – mii de cazuri de persoane care nu s-au lăsat învinse de boală – chiar dacă aceasta a venit pe nepregătite, chiar dacă tratamentul li s-a părut greu la început, chiar dacă diabetul le-a dat viața peste cap. ”Se poate duce o viață normală și cu diabet, totul este să îți dorești și să lupți pentru asta”- este concluzia Lilianei Pîrvuleț, ea însăși diagnosticată cu diabet la vârsta de 44 de ani.

Nu i-a fost ușor, dar determinarea a făcut-o să lupte pentru ea, pentru familia ei, deoarece și-a dorit o viață normală. Povestea Lilianei Pîrvuleț a început în decembrie 2012, când a constatat că slăbise extrem de mult (8 kilograme în 10 zile) și simțea că niciun ocean nu i-ar stinge setea.

”În ianuarie 2013, forțată de cei dragi, am mers la medicul de familie să îmi fac analizele. În acea seară am fost sunată de la laboratorul  de analize, prin medicul de familie, și mi s – a spus să plec de urgență la Spitalul Paulescu, deoarece îmi ieșise glicemia 780. A fost un șoc, nimeni din familia mea nu auzise măcar de diabet. Am fost internată de urgență și mi s-a administrat insulină din prima noapte. Diagnosticul a fost clar. Diabet tip Lada – pe sistem nervos. Impactul a fost nimicitor, nu am crezut că pot să trăiesc cu un asemenea regim draconic, eu fiind o mare iubitoare și consumatoare de dulciuri”.

Promisiunea către familie

Cu un băiat căsătorit deja și o fetiță de 12 ani, Liliana Pârvuleț a decis să facă absolut orice pentru a se împrieteni cu diabetul, pentru a-l ține sub control și a-și liniști, astfel, familia. ”Mi s – a prescris tratament însă, deși aveam un regim de viață strict, cu cântarul în față și lista cu mâncăruri permise, un an și jumătate- aproape doi ani nu m – am putut stabiliza. Glicemiile erau tot mari. M – am internat din nou, era frustant și pentru doctor, care mi-a schimbat tratamentul – altă insulină. De la început  și-a făcut efectul, glicemia a scăzut rapid. Iar acum, de aproximativ doi ani, mă simt bine, dar țin strict regimul de diabet, cântăresc tot. Nu spun că a fost ușor, mai ales că, odată cu diabetul, mi s-a declanșat și o hipertiroidie autoimună și menopauză”, mărturisește Liliana, care își face analizele regulat (mamografii, test Babeș Papanicolau, ecografii, teste de osteoporoză, controale oftalmologice, etc.), deoarece are o fată căreia i-a promis că o să o ajute să își crească copiii…. și trebuie să își țină promisiunea.

Licențiată cu brio

Boala a schimbat-o foarte mult pe Liliana, cel puțin în primul an, când aproape nu mai ieșea din casă de teamă că toată lumea se uite ”ciudat”. ”Serviciu și casă, asta era viața mea. Apoi mi-am dorit o schimbare și m-am înscris la Facultatea de Științe Economice! Am terminat-o cu brio, fără nicio restanță, am ajuns contabil. Anul trecut am făcut și școala de șoferi, am luat permisul auto. Deci se poate duce o viață normală și cu diabet”, concluzionează Liliana.

Nota redacției:

Acesta este un caz care demonstrează că orice se poate, dar nu este singurul. Așa cum am susținut de la bun început, ”Diabetul trebuie să fie doar o parte din viaţa ta, şi nu viaţa ta o parte din diabet!”. Ceea ce ne dorim este să-i ajutăm pe cei afectați de diabet să înțeleagă că boala poate fi ținută sub control cu ajutorul tratamentului adecvat și cu un regim de viață corect.

Mulțumim, Liliana Pîrvuleț, pentru că ne-ai spus povestea ta! Și felicitări pentru determinare!

One Reply to “”Se poate duce o viață normală cu diabet, totul e să îți dorești și să lupți pentru asta””

Comments are closed.

scroll to top