O mare parte a populației globale cu diabet rămâne nediagnosticată sau nu primește îngrijiri optime, potrivit unui nou studiu publicat în The Lancet Diabetes & Endocrinology .
Institutul pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății (IHME) de la Facultatea de Medicină a Universității din Washington și o rețea globală de colaboratori au efectuat analiza cascadei de îngrijire a diabetului zaharat pentru toate vârstele, ambele sexe, și în 204 de țări și teritorii, între 2000 și 2023.
În 2023, se estimează că 44% dintre persoanele cu vârsta de 15 ani și peste cu diabet zaharat nu sunt conștiente de afecțiunea lor. Subdiagnosticarea a fost cea mai mare în rândul adulților tineri – în ciuda riscurilor mai mari de complicații pe termen lung. Printre cei diagnosticați, 91% urmau o formă de tratament farmacologic. Cu toate acestea, dintre cei care primeau tratament, doar 42% aveau nivelul zahărului din sânge gestionat optim. Aceasta se traduce prin faptul că doar 21% dintre persoanele cu diabet zaharat la nivel global au afecțiunea sub un tratament optim.
În ciuda îmbunătățirilor înregistrate pe parcursul a două decenii, studiul a constatat, de asemenea, disparități regionale substanțiale în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul, în special în țările cu venituri mici și medii. America de Nord, cu venituri mari, a avut cele mai mari rate de diagnostic, în timp ce Asia Pacific, cu venituri mari, a înregistrat cele mai mari rate de tratament în rândul persoanelor diagnosticate. Sudul Americii Latine a avut cele mai mari rate de gestionare optimă a glicemiei în rândul celor tratați. În schimb, Africa Centrală Subsahariană s-a confruntat cu cele mai mari lacune în diagnostic, mai puțin de 20% dintre persoanele cu diabet fiind conștiente de afecțiunea lor. „Până în 2050, se așteaptă ca 1,3 miliarde de oameni să trăiască cu diabet, iar dacă aproape jumătate nu știu că au o afecțiune gravă și potențial mortală, aceasta ar putea deveni cu ușurință o epidemie tăcută”, a declarat Lauryn Stafford, autoare principală și cercetătoare la IHME.
Având în vedere ritmul în care numărul cazurilor crește rapid, cercetarea subliniază nevoia urgentă de investiții în programe de screening pentru populațiile mai tinere și în accesul la medicamente și instrumente de monitorizare a glicemiei, în special în regiunile subdeservite.
