Programul Național de Diabet beneficiază de una dintre cele mai consistente finanțări din sistemul public de sănătate, cu un buget anual de aproximativ 3 miliarde de lei destinat celor peste un milion de pacienți diagnosticați cu diabet din România. Fondurile acoperă tratamentele medicamentoase, materialele sanitare și dispozitivele medicale necesare monitorizării și controlului bolii.
Cu toate acestea, reprezentanții pacienților atrag atenția că există în continuare liste de așteptare pentru accesul la senzori de monitorizare a glicemiei și pompe de insulină. De asemenea, ei au semnalat discriminarea pe criterii de vârstă în criteriile de eligibilitate pentru o pompă de ultimă generație, conform normelor tehnice ale Programului Național de Diabet, care necesită o rectificare.
Președintele Casei Națională de Asigurări de Sănătate, conf. univ. dr. Horațiu – Remus Moldovan, a declarat că situația listelor de așteptare persistă de mai mulți ani, în principal din cauza evoluției rapide a tehnologiei medicale și a costurilor ridicate ale noilor echipamente.
„Progresul tehnologic determină apariția unor pompe din ce în ce mai performante, integrate cu senzori de glicemie și aplicații pentru telefonul mobil. Sunt dispozitive foarte scumpe, unele depășind 5.000 de euro. Evident, ne dorim ca un număr cât mai mare de pacienți să beneficieze de aceste tehnologii moderne”, a afirmat conf. dr. Horațiu – Remus Moldovan cu ocazia mesei rotunde ”Diabetul Zaharat în România 2026: Dialog și Parteneriat pentru Sănătate”, organizată de Asociația Copiilor și Tinerilor Diabetici Mureș (ASCOTID), la 20 de ani de activitate în sprijinul pacienților.
Potrivit acestuia, anul trecut aproximativ 3.000 de pacienți au beneficiat de pompe de insulină, iar peste 11.000 au primit senzori de monitorizare. Numai costurile pentru aceste dispozitive s-au ridicat la aproape 170 de milioane de lei.
Președintele CNAS susține că una dintre principalele probleme ale sistemului este lipsa unei evidențe clare a tuturor pacienților eligibili pentru aceste dispozitive medicale. În acest context, el a anunțat că va propune realizarea unei liste naționale centralizate. „Nu avem în acest moment o listă finală a pacienților eligibili. Dacă am avea aceste date, am putea discuta inclusiv despre achiziții centralizate pentru pompe și senzori, ceea ce ar putea reduce costurile”, a spus acesta, care consideră că realizarea unei astfel de evidențe ar trebui să fie rezultatul unui efort comun între medicii implicați în Programul Național de Diabet și asociațiile de pacienți.
Totodată, conf. dr. Horațiu – Remus Moldovan a subliniat necesitatea unui registru național al pacienților cu diabet, care ar permite acces rapid la date esențiale privind necesarul de tratament și dispozitive medicale. „Dacă am fi avut un registru unic de pacienți cu diabet la nivel național, aceste informații ar fi putut fi obținute în câteva clicuri. Din păcate, nu avem încă un astfel de registru. Însă, odată cu finalizarea noii platforme informatice a sistemului de sănătate, toate datele necesare registrelor medicale vor putea fi transferate automat”, a precizat el.
Referitor la criteriile de eligibilitate pentru acordarea pompelor de insulină și a senzorilor, președintele CNAS a explicat că acestea au fost stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerul Sănătății, în funcție de severitatea cazurilor și de resursele financiare disponibile. „S-a încercat definirea unor criterii astfel încât să fie acoperiți cu prioritate pacienții cei mai vulnerabili — copiii, tinerii și adulții cu forme severe ale bolii. Pe măsură ce vom avea mai multe fonduri, vom putea extinde aceste criterii de eligibilitate”.
Reprezentantul Casei a adăugat că o evaluare completă a numărului de pacienți care ar avea nevoie de pompe de insulină ar permite realizarea unor analize cost-beneficiu mai precise. „Este posibil să constatăm că merită să oferim aceste pompe unui număr mai mare de pacienți, pentru că astfel am putea reduce internările și complicațiile pe termen lung”.
