Un secol de inovație. În România, 1 din 10 persoane suferă de diabet, iar 4 din 10 pacienți nu se tratează.
Diabetul este încă perceput de către români ca o boală mai puțin gravă decât cancerul, accidentul vascular-cerebral, obezitatea, bolile de inimă, artrita sau hepatita. Lipsa simptomelor într-un stadiu incipient, precum și lipsa programelor de screening activ, determină diagnosticarea târzie a bolii.
„Din 1921, de când a fost descoperită însulina, lucrurile au evoluat rapid în terapia insulinei, astfel că în 1946 apare prima insulină cu acțiune prelungită, în 1955 apare insulina lente, iar un moment extrem de important este 1982 când apare prima insulină monocomponent, adică o insulină înalt purificată, astfel încât reacțiile adverse legate de utilizarea insulinei au fost mult reduse. Poate că insulina nu ar fi fost atât de ușor acceptată de medici și pacienți dacă în timp nu ar fi apărut și niște dispozitive de administrare –în 1985 a apărut primul pen de insulină”, a explicat prof. dr. Doina Catrinoiu, Șef Secție Clinică Medicală Spitalulul de Urgență Constanța, în cadrul dezbaterii „Să înțelegem diabetul și inovațiile din ultimul secol” . Aceasta a vorbit și despre descoperirile ulterioare printre care clasa terapeutică GLP-1 și terapia orală GLP-1, destinate în principal diabetului de tip 2 și care permit un control mai bun al bolii și un control al afectărilor cardiovasculare.
Datele oficiale arată că, în lume, sunt peste 371 de milioane de persoane cu diabet. În România, 1 din 10 persoane suferă de diabet. 2 din 10 pacienți nu au mai fost la diabetolog în ultimul an, 4 din 10 pacienți nu se tratează, iar numai costul complicațiilor diabetului se ridică anual la 581 milioane de euro în România. „Din păcate, aceste lucruri ne fac să ne gândim că este important să ne unim eforturile pentru controlul bolii și pentru cercetarea de noi terapii. Pandemia a evidențiat amploarea bolilor cronice, de aceea este necesar să ne implicăm cu toții pentru o coordonare cât mai corectă. Pacientul cu diabet are riscul cel mai mare de a se infecta cu SARS-CoV-2. La pacienții cu echilibru metabolic slab, rata de deces este foarte mare”, a mai spus prof. dr. Doina Catrinoiu.
Aceasta a precizat că eforturile trebuie să fie îndreptate în două direcții: prevenția – prin stabilirea modului de implementare a Legii Preveției în Diabet, aprobată de Parlament în noiembrie 2020, și managementul diabetului prin accesul la timp la terapii noi în diabetul de tip 1 și în diabetul de tip 2. Cu privire la prevenție, o măsură foarte importantă este implementarea Registrului pacienților, pentru că va ajuta să înțelegem mai bine datele din diabet, precum numărul de pacienți, ce nevoi au, care sunt complicațiile asociate.
Pe lângă eforturile extraordinare de cercetare ale companiilor farmaceutice în domeniul COVID-19, a fost important ca industria să continue să furnizeze și soluții pentru celelalte boli cronice. „În perioada aceasta, am fost extrem de determinați să facem o schimbare. Acum un an, principala preocupare a fost să ne asigurăm că medicația pentru diabet este disponibilă. Din fericire, Novo Nordisk are un sistem logistic bine pus la punct și a reușit să asigure necesarul de terapii. Novo Nordisk este lider mondial în insuline, de aceea misiunea a fost foarte importantă. Al doilea lucru a fost să sprijinim medicii diabetologi din întreaga țară cu echipamente de protecție, astfel încât să poată continua activitatea și mai ales consultațiile cu pacienții”, a declarat Cecilia Radu, Director General Novo Nordisk România.
Dezbaterea „Să înțelegem diabetul și inovațiile din ultimul secol” a fost organizată de comunitatea RoDiabet și Novo Nordisk România, la împlinirea a 100 de ani de la descoperirea insulinei, o descoperire care a dat startul unui secol de inovații în îngrijirea diabetului.
