La fiecare 6 secunde, undeva în lume, un pacient cu diabet zaharat moare. Aceste statistici nu pot fi ignorate și, de asemenea, „faptul că diabetul zaharat este o problemă majoră de sănătate publică. De aici, nevoia stringentă de a avea o politică unitară și transparentă la nivel național pentru prevenție”, a declarat prof. univ. dr. Gabriela Radulian, președinte al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice cu prilejul Forumului Român de Diabet, ediția a III-a.
În acest sens, sunt de evidențiat doar două direcții esențiale din Programul Național de Prevenție în care trebuie acționat cât mai repede: ”1) măsurile care vizează educația și promovarea unui stil de viață sănătos – pe de o parte vorbim de educația întregii populații cu privire la dieta echilibrată și nivelul de activitate fizică, dar și implicarea autorităților locale astfel încât comunitățile să beneficieze de infrastructura necesară: 2) diagnosticarea precoce astfel încât să putem evita complicațiile extrem de grave”, a subliniat prof. univ. dr. Gabriela Radulian.
Ediția din acest a Forumului a oferit situația la zi a diabetului din România. Chiar și după adoptarea Legii nr. 249/2020 privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului, unul dintre puținele acte legislative de acest tip din lume, statisticile sunt în continuare îngrijorătoare. Numărul de pacienți cu diabet zaharat este în creștere, ajungând la peste 1 milion de persoane diagnosticate conform datelor comunicate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În paralel, 28,1% din populație are toleranță scăzută la glucoză, adică prediabet, riscând ca afecțiunea să se instaleze și să devină ireversibilă.
“Indiferent de abordare, un lucru este clar: nevoia de măsuri pentru a reduce prevalența în creștere a diabetului este urgentă. Costurile economice și sociale ridicate constituie un argument pentru prioritizarea prevenției. Intervenția înainte de apariția diabetului de tip 2 este un prim pas logic într-o abordare sustenabilă, iar educația pentru sănătate este fundamentală în acest demers. Schimbarea comportamentului nu poate fi atribuită exclusiv indivizilor – este nevoie de un parteneriat extins, astfel încât alegerile sănătoase să devină alegeri ușoare și accesibile tuturor. Pandemia COVID-19 ne-a învățat o lecție importantă: efortul coordonat constituie răspunsul la provocări de anvergură. Forumul Român de Diabet este un exemplu de efort coordonat al actorilor cu responsabilitate, care are deja rezultate concrete în ceea ce privește educația, prevenția, diagnosticul precoce și managementul integrat al diabetului și complicațiilor asociate”, a declarat conf. univ. dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.
Prioritizarea prevenției este urgentă
„Diabetul are o prevalență mare în România și multe dintre aceste persoane au complicații. În același timp, sunt multe persoane care au pre-diabet, deci prezintă un risc mare de a dezvolta diabet zaharat în următorii ani. Toate aceste persoane necesită o intervenție cât mai precoce și să putem urmări evoluția stării de sănătate. Datele cu privire la persoanele la risc și cele despre complicații, riscuri asociate cu alte boli la cei diagnosticați ne-ar ajuta enorm de mult pe noi, medicii. O colaborare mai strânsă între echipa de specialiști implicați în managementul și îngrijirea diabetului zaharat nu se poate realiza performant și eficient în lipsa unui registru de boală. Disponibilitatea, corectitudinea și transparența acestor date este fundamentală pentru monitorizarea stării de sănătate, dar și pentru optimizarea continuă a politicilor de sănătate în domeniu, inclusiv la nivel de costuri și decizii pentru investiții viitoare”, a precizat prof. univ. dr. Gabriela Roman, președinte al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Unul dintre obiectivele Forumului a fost ca toți participanții să răspundă la întrebarea “Ce putem face mai bine?”. Astfel, printre soluțiile propuse de experți, comunitatea medicală și asociațiile de pacienți se numără: prioritizarea prevenției în diabet, program comun de monitorizare a pacienților, măsuri care vizează educația și promovarea unui stil de viață sănătos și screening-ul țintit și diagnosticarea precoce. S-au prezentat totodată modele de bune practici pentru prevenția diabetului, ilustrându-se și dimensiunea europeană a acestei probleme de sănătate, care reprezintă o povară uriașă pentru cei afectați, familiile lor, sistemul de sănătate și societate în ansamblu.
România – exemplu de bune practici în prevenția și depistarea precoce a diabetului zaharat la nivel european
„Demersurile începute trebuie continuate pentru a îmbunătăți situația pacienților cu diabet din România și pentru a asigura o politică de prevenție coerentă. Trebuie continuată dezvoltarea următorilor piloni: prevenția diabetului zaharat – și pentru acest lucru promovarea de urgență a normelor de aplicare a legii nr. 249/2020 este deosebit de importantă, depistarea precoce a diabetului pentru populația la risc, precum și un management corect al diabetului zaharat. În prezent avem la dispoziție acces la tratament gratuit, toate tipurile de insuline sunt disponibile, precum și medicația pentru diabet zaharat tip 2. Din păcate, după pandemie incidența diabetului zaharat a crescut și în special în rândul copiilor și adolescenților cu 16,5%”, a declarat prof. univ. dr. Romulus Timar, co-inițiator al Forumului Român de Diabet. Bart Torbeyns, director executiv al Forumului European de Diabet a declarat:“În Europa, noi folosim România ca un exemplu de bune practici și folosim Legea prevenției în diabet ca inspirație pentru alte acte legislative similare. Cazul României este menționat și în revista Diabetologia, una dintre principalele reviste de specialitate la nivel european. Implicarea factorilor de decizie în astfel de inițiative este un factor crucial și mă bucur să văd că și astăzi aceștia sunt prezenți”.
