Cifrele prezentate de International Diabetes Federation la finalul anului 2021 conturează foarte bine pandemia de diabet, instalată la nivel mondial. În Europa, 1 din 11 adulți are diabet zaharat, asta însemnând circa 61 milioane de persoane cu diabet.
Pandemia de diabet. 1 din 3 persoane, adică undeva în jur de 36%, dintre persoanele cu diabet nu este diagnosticată, iar 1 din 7 sarcini este afectată de hiperglicemie și diabet gestațional. 1, 2 milioane de copii și tineri sub 20 de ani au diabet zaharat de tip 1 și circa 6,7 milioane de decese pot fi atribuite diabetului.
”Ceea ce trebuie să ne atragă atenția este procentul persoanelor nediagnosticate: 2,4% din populație la nivelul țării noastre. Este o cifră imensă, care probabil că a crescut din 2013 (momentul realizării studiului PREDATORR) și până acum. Iar soluția rămâne doar la prevenție și repetarea în mod obsesiv a cauzelor diabetului, factorilor de risc și posibilităților de prevenție a apariției sale”, a declarat conf. dr. Anca Pantea Stoian, vicepreședintele Comisiei de Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice di Ministerul Sănătății, în cadrul webinarului Insulina 100.
Diabet de tip 2 la copii
O noutate pentru diabetologii din România o reprezintă incidența în creștere a diabetului zaharat de tip 2 la copii. ”În ultimii ani, incidența diabetului de tip 2 la copii este în creștere, iar asta este din cauza obezității, supraponderii și unui stil de viață defectuos, pe care tinerii noștri îl dezvoltă. Se adaugă o creștere alarmantă a prediabetului, cu două posibile cauze: lipsa unui screening constant și măsurilor prea puține de prevenție și limitare a bolii”, a continuat specialistul.
Descoperirea insulinei
În România, Programul Național de Diabet este pe locul 2 ca finanțare, după programul Național de Oncologie, și asigură tratamentele (orale și insulină) și dispozitivele medicale pentru pacienți.
”Insulina este medicamentul care a oferit o șansă de viață persoanelor cu diabet zaharat de tip 1. În cazul acestui tip de diabet zaharat, organismul persoanei diagnosticate își distruge, printr-un mecanism autoimun, celulele care produc insulină, iar persoanele care au acest tip de diabet rămân complet fără rezerve de insulină.(…) Suntem foarte aproape de momentul apariției unei insuline care să poată fi administrată o singură dată pe săptămână și există perspective de viitor și în ceea ce privește dezvoltarea insulinei cu administrare orală. Sunt în dezvoltare și insuline mult mai spectaculoase, pe care le numim insuline inteligente, care acționeză doar în funcție de valoarea glicemiei și se apropie mai mult de ceea ce se întâmplă în biologie. Sunt insuline inactive, în care ne administrăm o doză mare de insulină, însă ea devine activă pe măsură ce valoarea glicemiei crește. Putem, astfel, să administrăm o cantitate mare de insulină fără să declanșăm o hipoglicemie. În acest mod o persoană cu diabet zaharat tip 1 va avea glicemii normale pe tot parcursul administrării acestei insuline inteligente”, a explicat prof. dr. Bogdan Timar în cadrul webinarului ”100 de ani de la prima injecție cu insulină: Insulina 100”.
100 de ani de la administrarea primei injecții cu insulină
11 ianuarie 1922: Adolescentul canadian Leonard Thompson, de 14 ani, este prima persoană căreia îi este administrată prima injecție cu insulină. Evenimentul are loc într-un spital din Toronto și implică echipa canadiană de cercetători formată din medicul Frederick Banting, studentul Charles Best și biochimistul James Collip. Prima administrare nu se bucură de succes deplin, preparatul injectat având reacții adverse puternice și nereușind să înlăture cetoacidoza.
12 zile mai târziu, pe 23 ianuarie 1922 Leonard primește cea de-a doua injecție cu insulină, de această dată un preparat purificat grație eforturilor depuse de Collip și care se bucură de succes deplin: nivelul de zahăr din sânge scade până aproape de normal și nu există efecte secundare evidente. Pentru prima dată în istorie, diabetul zaharat de tip 1 nu mai este echivalentul unei condamnări la moarte.
