Dacă aveți diabet de tip 2, știți că alimentele pe care le ingerați vă pot afecta glicemia, iar carbohidrații cresc cel mai mult nivelul zahărului din sânge.
Creșterile necontrolate ale glicemei pot duce la complicații cardiovasculare, oculare, probleme ale sistemului nervos, rinichilor și multe altele. Nu există o cantitate magică de carbohidrați pe care aveți voie să o mâncați pe zi, fiecare organism este unic și fiecare om trebuie să depisteze singur cifra magică. Dar nu strică să fiți informați privind alimentele care conțin carbohidrați.
Pâine, paste și biscuiți
Cerealele bogate în carbohidrați pot face parte din dieta unei persoane cu diabet, atâta timp cât nu se exagerează. Optați întotdeauna pentru cereale integrale, bogate în fibre, care vă ajută să vă săturați, dar previn si creșterea bruscă a glicemiei, deoarece durează mai mult până se digeră. Sunt 15 grame de carbohidrați într-o treime de cană de orez brun sau paste integrale, 4-6 biscuiți sărați, o felie de pâine sau jumătate de brioșă.
Legume cu amidon
Legumele fără amidon, precum broccoli, castraveți, salată sau conopidă, au foarte puțini carbohidrați (cam 5 grame la jumătate de cană de legume gătite sau la o cană de legume proaspete) – deci efect scăzut asupa glicemiei. Însă legumele cu amidon sunt o cu totul altă poveste. De exemple, cartofii albi, cartofii dulci, porumbul, mazărea și dovleceii au aproximativ 15 grame de carbohidrați la jumătate de cană.
Fructe
Pline de nutrienți, fructele pot oferi o gustare dulce și sănătoasă, dar, din păcate, conțin și mult zahăr. Imporant este să știți care are un efect mai puternic asupra glicemiei. Bananele, merele, perele, mango, papaya, strugurii, smochinele și stafidele sunt cele mai bogate în carbohidrați. Fructele de pădure, pepenele, avocado și piersicile au un conținut mai mic de carbohidrați. Jumătate de măr sau d ebanană, de exemplu, conține 15 grame de carbohidrați, la fel ca o cană și un sfert de căpșune.
Lapte și iaurt
Produsele lactate, laptele și iaurtul sunt surse excelente de calciu și alți nutrienți, dar trebuie să fiți atenți și la carbohidrații pe care îi conțin. O cană de lapte sau iaurt slab are în jur de 15 grame de carbohidrați, iar iaurturile cu fructe – și mai mult. Dacă vă plac lactatele, dar încercați să reduceți carbohidrați, mâncați iaurt greces fără grăsimi în loc de iaurt clasic- 100 grame de iaurt grecesc conțin 3,6 grame de carbohidrați, față de 7,04 grame în 100 de grame de iaurtul tradițional. Însă brânză are o cantitate minima de carbohidrați.
Dulciuri, sucuri și snacksuri
Covrigeii sărați, chipsurile sau prăjiturele au un conținut crescut de carbohidrați. 20 de grame de covrigei, 15 chipsuri sau două prăjiturele conțin fiecare câte 15 grame de carbohidrați, potrivit Academie de Nutriție și Dietă. În schimb, alegeți gustări din fructe și legume, o felie de brânză cheddar (0,4 grame de carbohidrați), sau un sfert de cană de nuci decojite (3,4 grame de carbohidrați).
Carne, pui și pește
Aceste alimente vă oferă proteine necesare energiei organismului și, în general, conțin foarte puțin carbohidrați sau deloc. Pieptul de curcan fript și mușchiul la grătar nu conțin carbohidrați, la fel ca somonul și tilapia (pește de apă dulce înrudit cu bibanul), în timp ce două felii de piept de pui la cuptor au mai puțin de un gram de carbohidrați. Dar trebuie să aveți grjă cum le gătiți, prăjeala le adaugă carbohidrați.
Fasole uscată și produse din soia
Fasolea și lintea uscată oferă fibre și nutrienți importanți, fiind o sursă vegetală sănătoasă de proteine, dar au și destui carbohidrați. Jumătate de cană de fasole gătită conține 15 grame de carbohidrați, în timp ce aceeași cantitate de linte gătită are 20 de grame de carbohidrați. Soia bogată în nutrienți este o alternativă cu mai puțini carbohidrați – 10 grame la jumătate de cană.
