Cum depistăm prediabetul? Cum reducem riscul de diabet?

Romulus-Timar-prediabetul.jpg

Prediabetul se diagnostichează la o glicemie pe nemâncate între 110 și 125 mg/dl, iar diabetul se diagnostichează la o glicemie pe nemâncate mai mare sau egală cu 126 mg/dl.

Tot pentru diagnosticul prediabetului se poate determina și hemoglobina A1C și se poate face testul de toleranță la glucoză. ”Prediabetul vine să atragă atenția că persoana respectivă are un risc mare de a face diabet zaharat. În plus, are un risc de boli cardiovasculare egal cu al persoanei care a fost deja diagnosticată cu diabet zaharat. Este o etapă evolutivă în care, dacă se iau măsuri corespunzătoare- modificarea stilului de viață, scăderea în greutate, efectuarea de exerciții fizice-, o persoană cu prediabet poate trece la o toleranță normală la glucoză, putându-se preveni, astfel, instalarea diabetului zaharat. Dacă nu se ia nicio măsură, pe o perioadă de 5- 10 ani toți prediabeticii vor trece la diabet zaharat. Dacă ne modificăm stilul de viață, riscul scade cu până la 60%”, a atras atenția prof. dr. Romulus Timar, președinte Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, în cadrul evenimentului de lansare a Forumului Român de Diabet.

Analize anuale

Potrivit specialistului, sunt câteva criterii pe care ar trebui să le luăm în considerare în ceea ce privește analizele pentru depistarea diabetului. ”După vârsta de 45 de ani, ar fi bine ca fiecare persoană să-și determine o glicemie. La fel, persoanele care au în familie rude de gradul I (părinți, copii) și gradul II (bunici, nepoți, frați/surori) cu diabet zaharat trebuie să facă o glicemie pe nemâncate, cel puțin anual. Analiza trebuie efectuată și de femeile care au născut copii cu o greutate la naștere de peste 4.000 de grame, persoanele cu suprapondere/obezitate, persoanele sedentare și cele cu dislipidemie și boli cardiovasculare”, explică specialistul.

scroll to top